Solul si subsolul:

Amplasarea in Campia Titului si implicit in marea Campie Romana, in vecinatatea raului Arges, dar si in apropierea primelor forme de valurire a pamantului, care preced zona subcarpatica, fac ca solul sa fie compus din cernoziomuri spalate, mai putin bogate in humus.

Reteaua hidrografica:

Comuna este strabatuta de paraul Rastoaca, ce se desparte in mai multe brate, pentru a se varsa in albia raului Arges, situat pe latura dinspre S la circa 4 km de vatra satului.

I. C. Vissarion (1879-1951)

Autodidact, prin eforturi proprii si sfatuit de scriitori cunoscuti ai vremii, s-a dedicat scrierii unor intamplari din viata satului, extinzandu-si studiul in domenii noi precum matematica, fizica, chimia, aeronautica sau chiar cautand noi surse de energie. Volumul "Florica si alte nuvele" primeste in anul 1919 premiul "Adamachi" al Academiei Romane.

Organizare Administrativa

Comuna Costesti, situata in lunca raului Arges, este amplasata pe un sol usor valurit, strabatut de raul Rastoaca, dispune de o suprafata agricola de 2776 ha (94% arabil, 5,2% pasuni si fanete, 64 ha fond forestier). In 1864 reforma agrara si desecularizarea averilor manastiresti initiate de domnitorul Al. I. Cuza, au condus la improprietarirea taranilor din Costesti, Tomsani si Maruntisu.

Comuna Costesti, vatra straveche de cultura si civilizatie

Comuna Costestii din Vale este situata la S de Paralela 45, in mijlocul unei campii manoase - Campia Titului (care la randul sau se incadreaza in vasta Campie Romana), la intersectia unor stravechi drumuri comerciale ce au strabatut zona (drumul sarii, al olacului).

Asezarea si trecutul comunei Costestii din Vale

Daca pornesti din gara Titu si vrei sa ajungi in Costestii din Vale, trebuie sa treci prin Titu-Gara, satul Plopu si satul Tomsani. Distanta este de aproximativ 8 km, pana in centrul comunei.
Costestii din Vale este amintit foarte probabil la 25 februarie 1619, cand apar ca martori, trei locuitori din Costesti.
Dupa spusele locuitorilor, satul ar fi o intemeiere a fratilor Buzesti, care au adus locuitori din satele de pe mosiile lor, Costesti si Tomsani din judetul Valcea, de peste Olt si i-au asezat pe noua mosie pe care o dobandisera in sudul judetului Dambovita si astfel au luat nastere doua noi sate „alaturate” Costesti si Tomsani.
Aceste nume au fost date de primii locuitori in amintirea satelor lor de bastina. In 1835, Costesti din Vale era sat mare avand 147 de case, iar la 1838, 275 de familii cu 805 locuitori.

Agricultura

Agricultura
Profilul economic dominant al comunei Costestii din Vale este agricultura, cu cele doua ramuri de baza cultura plantelor si cresterea animalelor.Anii care au trecut a cuprins...

Cultura

Cultura
Petru VerussiS-a nascut la 17-05-1847 in comuna Maruntis, unde tatal sau (albanez) avea o mosie in adminsitrare. Petru Verussi este una dintre personalitatile cele mai...

Monitor oficial local

Monitor oficial local
Statutul unitatii administrativ teritoriale Regulamentele privind procedurile administrative Hotararile autoritatii deliberative Dispozitiile autoritatii executive Documente si informatii financiare Alte documente

I. C. Vissarion

I. C. Vissarion
Ion C. Vissarion s-a născut la 8 februarie 1879, în satul Costeștii din Vale, si moare tot aici, în 1951. Tatăl lui, Constantin Vissarion, era...

Investitii 2023

Investitii 2023
Lista obiectivelor de investitii pe anul  2023 cu finantare partiala sau integrala in afara bugetului local.

Consiul Local

Consiul Local
Consiliuli Local al comunei Costestii din Vale, judetul Dambovita are urmatoarea componenta: Primar: Ing. Toma Matei Viceprimar: Marin Rares Florin Consilieri :

Repere istorice

Cercetarile arheologice efectuate in ultimii 40 de ani de catre specialistii in arheologie, dar si descoperirile absolut intamplatoare, prezentate in documentele cercetate, consfinţesc urmatoarele: in albia paraului Tinoasa (in apropiere de Balta Catinii), pe raza satului Costesti, au fost descoperite doua asezari:
• una dintre ele in epoca bronzului (cultura Glina), parţial suprapusa pe o alta locuire dacica, din sec II, III e.n.;
• o alta necropola geto-daca din sec III I.Hr. (necropola birituala) s-a gasit in punctul Grajduri.
Nu lipsita de insemnatate este si descoperirea in punctul Magura, a unei asezari prefeudale, din sec IX-X, din cultura Dridu si a unei asezari medievale din sec. XVI-XVII in punctul Fundatura.
Sari la conținut